Coasta dalmata a fost destinatia noastra de pandemie pentru vara 2020, Croatia fiind o destinatie in care revenim de fiecare data cu placere. Dupa ce am vizitat Istria , a ramas sa descoperim coasta dalmata si tot ce are ea de oferit.

Am ales sa ajungem la inceput de septembrie din doua motive: temperatura mult mai acceptabila si speranta ca aglomeratia zonelor turistice va fi semnificativ diminuata. Si nu ne-am inselat 🙂

Ca sa nu spun ca planurile de vacanta si destinatiile s-au schimbat de cel putin trei ori vara aceasta si am tot replanificat in functie de conditiile de calatorie.

Asadar, poposim in Zagreb in prima zi , pe care il regasim la fel de vibrant ca si in 2008 la precedenta vizita. Dar, parca mult mai putini vizitatori decat eram obisnuiti. Acesta o sa fie lait motivul tutoror destinatiilor de pe coasta dalmata.

Vizitam Upper town si Lower town, iar din obiective nu pot lipsi catedrala , piata Regelui Tomislav si inconfundabilele tramvaie albastre.

Orasul de Sus (Upper down) este dominat de istorie si de artisti stradali la fiecare pas.

Urmatorul nostru popas, si inceputul aventurii pe coasta dalmata l-a reprezentat Zadar, un oras incantator si plin de istorie.

Orasul vechi si orga marina, probabil simbolul orasului, nu pot lipsi de pe lista obiectivelor.

Din Zadar, circuitul pe coasta dalmata continua cu doua perle, cel putin pentru noi: Sibenik si Primosten. Aflate la distanta mica unul de altul , cele doua orase cochete ne-au incantat pentru ca sunt mai linistite si diferite fata de aglomeratiile turistice clasice.

Sibenik este cunoscut pentru fortaretele ce au vegheat asupra sigurantei orasului si care sunt principala atractie alaturi de catedrala Sv Jakova, inclusa in patrimoniul UNESCO si a carei contructie a durat 100 de ani.

Primosten este poate orasul nostru favorit de pe coasta dalmata, fara a umbri din maretia celorlalte, dar pare a fi cel mai aproape de sufletul nostru de calatori 🙂

Statuia pescarului cu pisica ofera o priveliste incantatoare a orasului cetate , iar o urcare pana la statuia Our Lady of Loretto, intregeste privelistea mirifica a micului orasel de pe coasta dalmata.

In drumul nostru spre Split, am poposit in Trogir, cunoscut pentru amestecul sau de cladiri renascentiste, baroce si romanice, ce se afla pe o insula mica legata de continent si de insula Čiovo prin poduri. Catedrala Sf. Laurentiu din secolul al XIII-lea gazduieste Capela renascentistă Sf. Ioan si ofera vederi panoramice de la clopotnita sa. O parte din zidurile orașului medieval rămân intacte si azi.

Dupa Trogir, urmeaza natural Split, al doilea oras ca marime al Croatiei.

Split este cel mai mare si mai important oras din Dalmatia, si cel de al doilea oras al Croatiei. Este fost oras venetian, stapanit de Venetia de prin secolul XIV si pana in 1797, iar centrul vechi istoric si Palatul lui Diocletian sunt inscrise pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Apoi, cred ca urmeaza cea mai frumoasa parte de pe coasta dalmata, respectiv riviera Makarska, o zona plina de plaje frumoase, statiuni, golfulete si sate micute dar pline de farmec.

Noi am poposit in Brela, la plaja Punta Rata, cu o apa superba si buna pentru snorkeling. Padurea de pini de la marginea plajei ofera umbra si racoare pe tot parcursul zilei. Punta Rata, in iulie 2004, a fost listata de revista Forbes printre cele mai frumoase 10 plaje din lume.

Tot pe riviera am vizitat si Omis, un mic oraș și port la gura râului Cetina din litoralul Poljica, la 26 km sud-est de Split. In secolele al XIII-lea și al XIV-lea, Omiš era casa piratilor (Omiški gusari), care foloseau acolo barci rapide Sagittae (Sageata) pentru a ataca nave comerciale la gura raului. Dupa atacuri, se retrageau rapid pe raul Cetina, unde navele comerciale si escortele lor nu le puteau urmari.

Dubrovnik, urmatoarea noastra oprire, este pe buna dreptate perla croata a Adriaticii si parte a patrimoniului Unesco. Este cunoscut pentru orașul vechi înconjurat de ziduri masive de piatră finalizate în secolul al XVI-lea.

Clădirile sale sunt foarte bine conservate si intretinute. Pavata cu calcar, Stradun (strada principala pietonala ) este plina de magazine și restaurante. Sa nu uitam de Game of Thrones care aduce milioane de turisti anual.

Din Dubrovnik, am urcat pe coasta dalmata pana la parcul national Krka. Raul Krka are o lungime de 72,5 km, facandu-l cel mai lung al 22-lea rau din Croația. Izvoraste la poalele lantului muntos Dinara, la 2,5 km nord-est de Knin.

Cu cele sapte cascade si o cadere totala de 242 m, Krka este un fenomen natural. Cascadele de travertin ale raului Krka sunt reprezentative pentru parc.

Satul Ston, in drumul nostru spre Krka, situat la portile peninsulei, inconjurat de trei mari, protejat de patru dealuri, bogat în apa dulce și apa sarata, campii fertile, a fost un important centru politic, cultural si bisericesc. Zidurile Ston sunt o serie de ziduri de piatra defensive, initial mai lungi de 7 km care înconjurau și protejau orașul Ston. Constructia lor a inceput în 1358 si astazi este unul dintre cele mai longevive sisteme de fortificație din lume.

Incheiem periplul din Croatia cu parcul national Plitvice aflat in patrimoniul UNESCO, o rezervație de 295 km2 cunoscuta pentru un lant de 16 lacuri terasate si cascade, care se extind intr-un canion de calcar. Traseele si traseele de drumetii se învart în jurul apei, iar o barcă electrica leagă cele 12 lacuri superioare și cele 4 inferioare. Veliki Slap, este o cascada de 78 m înaltime, cea mai mare din parc.

Si cam asa a aratat circuitul nostru pe coasta dalmata a Croatiei, un circuit pe care il recomand in pandemie si nu numai, dar mai ales in septembrie cand atat vremea cat si aglomeratia au fost ideale.