Nu poti ajunge pe coasta dalmata si sa nu ajungi si in Dubrovnik, care pe buna dreptate e considerat perla Adriaticii, unul dintre putinele orase-stat medieval care si-a respins toti atacatorii si si-a pastrat zidurile intacte. Unul dintre cel mai apreciate orase-fortareata, recunoscut in intreaga lume, si care din anul 1979 se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Dalmatia Centrala este separata de Dalmatia Sudica printr-un coridor de autostrada ce apartine Bosniei Hertegovina. Dupa cei zece kilometri parcursi pe teritoriul bosniac, si cu formalitati rapide la vama, am ajuns in cea mai atractiva urbe protejata de zidurile sale de secole intregi.
Apele azurii reflecta fortificatiile impecabile, care, spre deosebire de orasul Split n-au fost demolate pentru a face loc unei populatii in crestere sau in care tehnologia militara a avansat.
Ele constituie o marturie istorica vie, foarte diferita a Europei secolului XXI, iar faptul ca-ti este interzis accesul cu masina in interiorul zidurilor sale este o dovada in plus a interesului pastrarii identitatilor culturale.
Istorie
Multe orase croate de pe coasta Dalmatiei isi dateaza inceputul in era romana, inclusiv Dubrovnik-ul.
La inceputul anilor 600, locuitorii si-au inundat propria urbe, transformand totul intr-o mlastina, construind un oras mai putin accesibil, ceea ce avea sa devina mai tarziu marele oras negustoresc, Ragusa infiintat in anul 1358.
Sfarsitul secolului al XV-lea gaseste armatele otomane pe toata coasta Adriaticii, mai putin in interiorul meterezelor crestinismului, cum avea sa-i laude Papa Leon al X-lea, orasul-stat Dubrovnik declarand o supunere formala turcilor in anul 1526, in schimbul pastrarii unei largi autonomii.
Republica Ragusa, cu o populatie de doar cateva mii de locuitori si-a mentinut libertatea, mandria si bogatia indeseobi datorita flotei sale comerciale care rivaliza cu cea a venetienilor, avand o flota de peste 180 de vase si ajungand in secolul al XVIII -lea la deja aproape 700 de corabii si consulate in mai bine de 80 de orase europene.
Din pacate, in anul 1667 un devastator cutremur a distrus o mare parte a orasului si a decimat jumatate din populatie, rezultand declinul edilitar.
Dupa asediul Vienei din anul 1683, armatele habsburge ajung la portile fortaretei transformand orasul intr-un adevarat creuzet etnic.
De-abia in timpul Razboielor Napoleoniene (anul 1808), elita nobiliara a Marelui Consiliu ce conducea orasul, s-au declarat sub dominatia franceza.
Au urmat un val de schimbari cu multe identitati oprimate, poporul croat fiind asuprit pana in Primul Razboi Mondial.
In anul 1918 Ragusa si-a schimbat denumirea in Dubrovnik.
Obiective turistice
Bulevardul Stradun din Dubrovnik se intinde de la Poarta Pile la Poarta Ploce, refacut din marmura adusa de pe Insula Brac este deja slefuit de talpile milioanelor de turisti, popositi la una dintre cafenelele de aici, uimiti de detaliile arhitectonice care contribuie la bunastarea si farmecul orasului.
In extremitatea vestica a bulevardului se afla Marea fantana a lui Onofrio (Onofrijera Česma), o constructie avand forma unui dom impunator ce alimenteaza orasul cu apa potabila din raul Dubrovacka, de la o distanta de 12 kilometri, inca din anul 1444.
Structura circulara are 16 capete din piatra prin care apa de izvor curge necontenit prin orificiile create de Onofrio della Cava, un maestru italian care a lucrat o vreme in oras.
Vizavi de fantana se afla Biserica Sfantul Salvator (Crkava Svetog Spasa), construita in stilul renascentist si una dintre cladirile ce au supravietuit marelui cutremur din 1677.
Fatada sa domina bulevardul, interiorul sau fiind mai sarac in ornamentatie, gazduind in zilele de sezon galerii de arta moderna, o cerinta a turismului de masa. 🙂
Fara indoiala, cel mai potrivit loc de a incepe un tur al orasului este Poarta Pile (Vrata Pile), cea mai impunatoare intrare a vechiului oras.
In vremurile bune ale Republicii Ragusa, poarta se inchidea la ora 18 fix si se deschidea la ora 6 dimineata.
Accesul se face traversand un pod de piatra, ce traverseaza o gradina si un vechi sant de apa construit in apararea orasului.
Zidurile orasului (Gradske Zidine):
Exista doua intrari pe meterezele fortificatiei, una in partea vestica (pe unde am intrat si noi!) iar alta in extremitatea estica a bulevardului Stradun.
Imprejmuirea Republicii Ragusa a inceput in secolul al X-lea, grosimea zidurilor avand intre trei si sase metri, urmand ca in anul 1450 sa-i fie adaugate mai multe bastioane, precum : Tvrdava Bokar (o dantelarie in piatra a lui Michelozzi Michelozzo si Juraj Dalmatinac), fortificatiile nordice Sfantul Ioan, aproape de Poarta Ploce si fortul Lovrijenac, turnuri de veghe Minceta (creatie a lui Juraj Dalmatinac).
Puteti hoinarii pe aceste metereze pana la apusul soarelui, reflexele rotunjesc liniile robuste ale operelor arhitecturale si daca va uitati mai atent, veti observa diferentele de nuante ale olanelor ce acopera casele.
Urmele razboiului se disting prin tiglele vechi ce au scapat de obuze, in contradictie cu acoperisurile noi arborate in libertate!
Manastirea franciscana (Franjevačski samostan):
Manastirea dateaza inca din anul 1360 si contine galerii si structuri ornamentate de maestrul pietrar Mihoje Vrajkov din Insula Bar.
Situat in complex se gaseste Muzeul Manastirii si cea mai veche farmacie din Europa datata in anul 1316 inca functionabila, cu exponate si obiecte farmaceutice.
Strazile labirintice m-au intors pe bulevardul Stradun, aproape de Piata Luža, lasand pentru mai tarziu aleile tentante.
Palatul Sponza (Palača Sponza):
Fiind o cladire construita in secolul al XVI-lea a rezistat devastatorului cutremur din anul 1667.
De-a lungul timpului palatul a functionat ca trezorerie a Republicii Ragusa, banca sau vama si a devenit in zilele nostre casa arhivelor de stat.
Dispune de o impresionanta colectie ale documentelor istorice si administrative, incepand din secolul al XIII-lea, pana la decaderea statului.
Curtea interioara gazduieste expozitii temporale, mai ales pe timpul festivalului din Dubrovnik, locul cel mai popular al spectacolelor in aer liber.
In apropiere se afla Columna lui Orlando (Orlandov Stup) cunoscuta si sub denumirea de Columna lui Roland, nume ce provine dintr-o legenda locala a unui cavaler nobil, care ar fi alungat piratii sarazini ce doreau sa cucereasca orasul in secolul al VIII-lea.
Statuia cavalerului este una din simbolurile orasului, fiind locul de incepere a Festivalului Verii.
Vizavi se afla Mica fantana a lui Onofrio si Biserica Svete Vlaho construita in stil baroc in secolul al XVIII-lea si numita dupa protectorul orasului.
Deasupra altarului este o statuie din argint a Sfantului Vlaho Vindecatorul, in cinstea careia pe 3 februarie a fiecarui an se organizeaza o procesiune, reprezentand pe sfant tinand intr-o mana macheta orasului inainte de a fi distrus de marele cutremur.
Palatul Rectorului (Knežer Dvor):
Initial pe acest loc se afla un palat ridicat in secolul al XIII-lea, care de-a lungul istoriei tumultoase a fost daramat si reconstruit de mai multe ori.
Actuala cladire in stil baroc dateaza din anul 1739 si a prilejuit loc de a gazdui pe rectorul orasului, functie cu putere politica in slujba cetatenilor.
Mai departe spre vest se afla Catedrala orasului (Katedrala Velike Gospe) deschisa pentru slujbele de dimineata si de seara.
Aspectul impozant al lacasului de cult are o frumoasa legenda.
Potrivit genezei mitice, catedrala originara a fost ctitorita de Richard Inima de Leu sau Richard I al Angliei in drumul sau de intoarcere din Tara Sfanta.
Se povesteste ca ar fi fost salvat dintr-un naufragiu de locuitorii Ragusei, in timpul intoarcerii sale din cruciade.
Daca vreti sa va racoriti la baie si sa faceti plaja sau daca vreti sa va plimbati in caiac, plaja Banje va ofera suficiente posibilitati precum si o priveliste superba a cetatii.
Preturile in Dubrovnik sunt cele mai piperate de pe toata coasta dalmata vizitata, dar epidemia a facut ca multimea de turisti sau vase de croaziera sa dispara pana la maxim 30-40% din fluxul normal, conform localnicilor.
Legendele Games of Thrones si tururile organizate sunt deliciul zonei iar ghizii locali sunt foarte cautati pentru toate amanuntele picante ale filmarilor.
Din Dubrovnik se ajunge repede si usorin Kotor sau Budva asa ca aveti alternative de circuit daca ajungeti in zona. Si merita sa o faceti pentru ca aveti ce vedea 🙂
Leave a Reply