Alhambra din Granada este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura islamica. Acesta, impreuna cu Marea Moschee din Cordoba sunt cele mai prestigioase dovezi ale prezentei musulmane in Spania din secolul VIII pana in secolul XV.
Alhambra este un ansamblu de cladiri intr-o fortareata care domina campia si orasul Granada, situat in fata un cartier popular si pitoresc, Albaicin. De acolo se vad varfurile inzapezite din Sierra Nevada.Proclamata neoficial una dintre minunile lumii, Alhambra este simbolul imaginatiei si al simtului artistic maur. Pentru multi reprezinta un liant intre spiritul oriental si cel occidental, un punct de contact cu fermecata lume a basmelor din cele 1001 de nopti.
Ajungem in jurul pranzului, venind dupa vizitele din Madrid si Toledo, si parcam masina in una din parcarile adiacente intrarii si ne pregatim sa exploram imensul domeniu. Ce e bine de retinut e ca ora de intrare de pe bilet este esentiala pentru palatul Nasrid si nerespectarea ei duce la anularea intrarii in acest palat. Biletele le luasem online asa ca procesul de intrare e simplu si relativ rapid. Trebuie tinut cont si de faptul ca exista niste cozi mai mari sau mai mici la intrarea in palate in functie de perioada din zi si din an si e bine sa va luati o marja de siguranta ca timp.
In sfarsit ajungem la intrarea principala in complexul Alhambra, unde sunt casele de bilete. Aici se poate ajunge din Granada si cu autobuzele 30 si 32, cu punct de plecare din Plaza Nueva.
Construita pe dealul Sabika, ce strajuieste orasul, Alhambra a fost ultimul bastion al stapanirii maure.
Numele provine din arabescul “Qualat al Hamra”, care inseamna “castelul rosu”, datorita culorii pe care acesta o capata la apusul soarelui.
Constructia complexului Alhambra a fost inceputa in 1240 de catre Ibn el-Ahmar, primul rege din dinastia Nasrid. Timp de doua secole, maurii au dezvoltat si înfrumuseţat spectaculos locul. Acesta s-a transformat intr-o cetate, cu palate, locuinte, bai, moschee, toate plasate intr-un cadru de basm, cu gradini si livezi.
Alhambra este formata din patru sectiuni: foratareata militara Alcazaba (partea cea mai veche), desavarsitul Palat Nasrid, Palatul de vara Generalife si Palatul renascentist al lui Carol al V-lea. Tot aici se afla si Biserica Sf. Maria, ridicata pe locul unei foste moschei.
Intre ele se gasesc gradini paradisiace, asemenea unui labirint.
Printre aceste gradini cu arbori, chiparosi, smochini cu frunze uriase, portocali, arbusti de fistic, de rodii, trandafiri, leandrii si alte multe tipuri de flori, se inalta turnurile si zidurile Palatului Generalife.
Aflat pe o coama mai inalta a dealului, palatul a fost resedinta de vara a sultanilor, unde acestia se relaxau intr-un cadru mirific, departe de tumultul vietii politice si intrigile de la palat.
Nu este mare, seamana mai mult cu o vila, are doua corpuri (pavilioane), dispuse fata in fata si doua patio-uri. Interiorul este decorat simplu cu mozaicuri.
Patio de la Acequia (Curtea cu Canal), este inima palatului si se afla intre cele doua pavilioane. Are o galerie cu arcade pe o parte si pe partea opusa, niste camere mici. Pe centru se afla un bazin cu fantani arteziene si flori pe margine.
Prin pavilionul de nord se intra in Patio de la Sultana sau Curtea cu Chiparosi, unde se spune, ca Zoraya, sotia lui Boabdil, isi intalnea in secret iubitul, conducatorul familiei Abencerraj, provocand masacrarea intregii familii a acestuia. Un chiparos, de peste 700 de ani, comemoreaza acest loc de intalnire.
Curtea are un bazin in forma de “U”, in interiorul caruia sunt doua mici insule cu vegetatie si intre ele un alt bazin cu o fantana de piatra in mijloc. Pe margine sunt mici arteziene care arunca jeturi delicate de apa.
Micul foisor al palatului ofera o priveliste extraordinara a complexului Alhambra. De aici se vad turnurile rosiatice ale fortaretei Alcazaba, zidurile complexului care urca si coboara, urmarind configuratia muntelui, de asemeni se vede Palatul lui Carol si clopotnita de la Biserica Sf. Maria.
Farmecul palatului este dat de gradinile sale, de o deosebita frumusete. La tot pasul am intalnit ceva care sa ma surprinda si sa ma incante: alei cu chiparosi sculptati, labirinturi de garduri vii, flori.
Se spune că in Alhambra „apa cântă “, fântânile arabe nu fac niciodată zgomot.
Am vazut si o scara (Escalera del Aqua), neobisnuita. Prin canalele sapate in balustradele sale curge apa.
Aleile gradinilor sunt pavate cu pietricele albe si negre, asezate vertical, aduse de la raurile Darro si Genil.
Am admirat palatul si gradinile cu adevarat paradisiace, am facut poze si ne-am continuat vizita prin complex.
Am ajuns intr-o zona, ca un fel de piata, unde se afla Banos Arabes (Baile Arabe) si Palacio de Carlos V si Biroul de Informare Turistica.
Dupa cucerirea de catre monarhii catolici, Carol Quintul a fost singurul care a intentionat sa locuiasca in Alhambra, construind un palat masiv, greoi, in stil renascentist, a carui arhitectura, constrasteaza cu arhitectura fragila, dantelata a constructiilor arabe din complex. Palatul Carlos V a fost proiectat de Pedro Machuca si constructia sa a inceput in 1526, dar nu a fost finalizata.
Are o curte exterioara patrata si una interioara circulara cu coloane. A gazduit coride si imitatii de turniruri. Acum adaposteste Muzeul Alhambra, cu ceramica si fragmente de stucaturi sculptate. La etaj este Muzeul de Arte Frumoase, dedicat artistilor din Granada: Diego de Siloe, Alonso Cano, Pedro de Mena. Datorita acusticii perfecte, aici au loc si concerte de muzica simfonica.
Vizavi de acest palat se afla Alcazaba – cea mai veche parte a complexului Alhambra. A fost construita pe ruinele unui castel din sec. al 9-lea. Este un loc cu arhitectura tipic militara, cu ziduri de aparare si turnuri de veghe, dar si cu bai si hammam-uri (care erau in renovare).
Au supravietuit pana azi, zidurile si cateva turnuri: Torre de los Hidalgos, Torre Quebrada, Torre Homenaje si cel mai important, Torre de la Vela, de unde putem admira orasul.
Bijuteria complexului Alhambra este Palacio Nazaries, care l-a facut pe poetul Ibn Zambrak sa declame: ”Chiar si stelele prefera sa zaboveasca aici, decat sa se invarta in ceruri! ”. De asemeni, poetul Ibn Al Yayyab (1333-1349) scria despre Alhambra: “Poate fi numita fortareata sau casa a desfatarii. Este un palat plin de splendori. Intre acoperis, podele si cei patru pereti, in stucaturi si tigle se gasesc miracole, iar plafoanele cioplite in lemn sunt cu mult mai minunate”.
Palatul a fost construit in majoritate de Yusuf I (1334-1354) si de fiul sau Mahomed al V-lea (1354-1391).
Exteriorul lui este simplu, dar odata intrati in palat am fost surprinsi de interiorul absolut fascinant, ce abunda de componentele clasice ale artei arabe: decorarea florală stilizată, motivele geometrice, si caligrafia.
O fantezie nesfarsita de incaperi cu stil delicat, cu arcade si cupole, sunt dispuse în jurul a două zone importante, Curtea Mirților și Curtea Leilor.
Palatul este impartit in trei sectiuni cu funcţiuni şi stiluri diferite: mexuar, serallo si haremul.
Mexuarul era locul in care se desfasurau tranzactiile si activitatile legate de guvernare si administrarea palatului. Aici se afla Oratorio (Camera de rugaciune) si Cuarto Dorado (Camera Aurita) in care sultanul citea petitiile de la supusi, sau se intalnea in particular, cu ministrii sai cei mai de seama. Camerele sunt bogat decorate cu placi de faianta colorata sau stuc.
A doua sectiune, serallo, cuprinde o serie de sali ceremoniale, in care sultanii isi tineau curtea sau primeau ambasadorii. In centrul serallo se afla Patio de los Arrayanes (Curtea cu Mirti), pavata cu marmura alba, cu porticuri sprijinite pe coloane in cele doua capete si pe centru, un bazin dreptunghilar flancat de tufe de mirt.
La capatul dinspre nord se afla Salonul Ambasadorilor, care este una dintre cele mai mari incaperi din palat. Are tavanul boltit, incrustatii complexe si stucaturi superbe in forma de fagure si o frumoasa usa din cedru.
In aceasta sala, regele Boabdil a semnat conditiile de capitulare si regina Isabela l-a primit pe Cristofor Columb.
Aici se ajunge trecand printr-o mare anticamera numita Sala de la Barca, cu arcade frumoase si mozaicuri pe ziduri. Plafonul este din stuc sculptat precum stalactitele, colorat in azuriu, verde si rosu.
Cea de a treia sectiune este haremul, in care intrau doar sultanul, sotiile, restul familiei si servitorii cei mai de incredere. Pentru a ajunge aici, am trecut prin Sala de los Mocarabes (Sala Stalactitelor Ornamentale), care are un plafon splendid si arcade impodobite cu stalactite.
Patio de los Leones (Curtea Leilor), placata cu marmura alba, se afla in mijlocul haremului. Este inconjurata de un portic cu 124 de coloane si in centru are o fantana, a carei cupa este sustinuta de 12 lei din marmura. Pe marginea fantanii este sculptat un poem scris de Ibn Zamrak, prim ministrul lui Mohammed al V-lea.
In jurul patioului sunt trei sali, fiecare dintre ele o adevarata bijuterie.
Sala de las Dos Hermana (Sala celor Doua Surori) era locuinta printesei Zoraya. Plafonul cu stucatura este realizat cu un motiv complicat ca un stup de albine. Pe pereti sunt plasate motive simetrice de rodii.
Sala de los Abencerrajes (Sala maurilor) de pe latura sudica a palatului este, probabil, cea mai frumoasa din palat. Are plafonul boltit, cu ornamente fabuloase si cupola in forma de stea, care se reflecta in bazinul de dedesubt.
Cea de-a treia, Sala de los Reyes (Sala Regilor) se afla in partea de rasarit a curtii si are plafonul decorat cu fresce.
Ne-am odihnit putin in Curtea Lindaraja, care este o oaza de verdeata, decorata cu arce si coloane si o fantana din marmura in mijloc.
Palatul Nasrid nu este usor de vizitat. Pare o constructie confuza, din punct de vedere al arhitecturii si cateodata ai impresia ca te afli in acelasi loc. Si chiar daca nu am reusit sa dezleg “misterele palatului”, a fost o calatorie frumoasa si interesanta prin labirintul de sali, coridoare, colturi ascunse, intrari discrete si curti. Am admirat decoratiunile interioare cu motive geometrice si florale, stucaturile fine ca dantela, arcadele si cupolele, tavanele cu stalactitele ornamentale, misterioasele inscriptii si infinitele arabescuri.
Inainte de a parasi Alhambra, am admirat si Palatului Partal construit in timpul sultanatului lui Mahomed III (1302-1309). Acesta este cel mai vechi palat din Alhambra. S-au mai pastrat, din palatul original, doar Turnul Doamnelor si Turnul Mihrab. Are un portic cu 5 arce si in centrul unei frumoase gradini este un bazin mare.
Am gasit in Alhambra o armonie fericita intre arhitectura, apa si vegetatie si am parasit locul usor buimaciti, ramanand cu o mare uimire si, glumeam noi, cu multe de idei pentru decorarea gradinii.
Leave a Reply