Pestera Ursilor si Scarisoara au fost obiective ce le-am urmarit de ceva timp si in sfarsit ni s-a oferit ocazia sa le vizitam.
Intr-un weekend de mai 2017, ne hotaram sa facem un mic tur al pesterilor din apropiere si plecam pe traseul Cluj – Bucea- Chiscau (Pestera Ursilor) – Pestera Scarisoara – Marisel – Cluj.
Drumul pana la Bucea era arhicunoscut dar supriza placuta vine dupa ce iesim din drumul national si incepem sa mergem spre Beius, trecand printr-un peisaj de vis , specific asezarilor montane.
Ajungem in parcarea pesterii, lasam masina si ne indreptam spre intrare.
Pestera Ursilor (detalii aici) a fost descoperita in 1975 in urma unei explozii provocate de catre minerul Traian Curta care lucra in mina de marmura. Atunci o portiune ingusta s-a prabusit, mai sus numitul norocos strecurandu-se prin bresa formata si descoperind o adevarata comoara, o lume subterana cu stalactite, stalacmite si coloane de diferite marimi si forme, schelete de ursi, etc.
In 1980 primii turisti au facut cunostinta cu ramasitele pamantesti ale Ursus Spelaeus – ursul de caverna. Acesta ar fi disparut in urma cu cca 17.000 ani, atunci cand probabil intrarea in pestera s-a inchis in urma unui cutremur.
Cele mai vechi oase ale ursului de caverna din pestera au fost datate ca fiind de acum cca 100.000 ani.
Ursul de pestera avea o infatisare cu adevarat impresionanta. Capul sau era foarte lat, masiv, cu o frunte inalta. Trupul solid si indesat, era sprijinit pe picioare puternice, musculoase, cu labele orientate in interior la fel ca ale ursilor bruni.
Pestera Ursilor e structurata in 3 galerii deschise circuitului turistic si o rezervatie stiintifica.
Galeria Oaselor este sectiunea din pestera care se afla la intrare, fiind astfel denumita datorita numeroaselor oase ale ursilor de caverna gasite in acest loc, insumand cca 141 cranii.
Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din portiunea amenajata a pesterii si contine formatiuni care cu imaginatie si fantezie au primit diferite denumiri cum ar fi Racheta mare lansata, Racheta mica, Casa piticilor, Mos Craciun, etc.
Galeria Lumanarilor si-a primit numele dupa numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari. Aici pot fi observate formatiuni calcaroase avand forme dintre cele mai bizare: Sfatul mare, Sfatul mic, Ursuletul evadand, Nufarul si frunze pe lac, etc.
Temperatura in pestera atat vara cat si iarna e constanta, 10 grade Celsius, deci sa nu va uitati hanoracul. Umiditatea e de 97 % iar durata vizitarii pesterii e de cca 45 min.
La iesire e plin de vanzatori ambulanti dar si de localnice cu placinte proaspete din care si noi am gustat. Pestera Ursilor si Scarisoara inspira foarte multi vanzatori ambulanti ce ao o gama larga de oferte.
Ne continuam excursia prin tara motilor si ajungem si la pestera Scarisoara.
Pestera Ghetar Scarisoara este situata in judetul Alba, pe raza comunei Garda de Sus, adica udeva la aproximativ 38-40 km distanta de orasul Campeni, pe soseaua ce duce inspre Turda.
De la soseaua principala, un indicator ne indruma sa viram dreapta (din sensul de mers Turda-Campeni), apoi drumul ne duce printre munti pret de vreo 3 km dupa care coteste brusc incepand un urcus cu serpentine pana in varful unui munte. De mentionat ca desi aceasta ultima portiune de drum este destul de ingusta, este asfaltata pana sus in varf de munte, unde gasim un peisaj de vis, tipic asezarilor rurale din zona Apuseni.
La scurt timp pe varf de munte o parcare si indicatoarele, ne anunta ca suntem aproape de pestera. Lasand masina in parcare, drumul continua pe o poteca ce intra intr-o padure, si dupa aproximativ 10 minute de mers pe jos ajungem la casa de bilete . Dar pana acolo, am incercat si niste placinte motesti preparate ad-hoc 🙂
Singurul ghid era si casier asa ca dupa ce ne-a dat informatiile necesare ne-a invitat sa vizitam pe cont propriu pestera.
Incepem si coboram in pestera pe niste scari metalice, cu sute de trepte, si unde ne astepta un munte de zapada la baza.
Cu cat coboram temperatura scade si scade pana ajungem in pestera, unde erau aproximativ 0 grade. Ne-au fost prezentate Sala Mare, Catedrala, si faptul ca grosimea ghetii pe care stam e cam cat un bloc cu 5 etaje, nu se topeste in nici o peroada a anului, fiind descoperita in anii 1800.
Pestera are o lungime totala de 750 m din care vizitabil 250 m iar adancimea de 110 metri, si daca treceti prin zona, nu evitati vizitarea ei, si nu uitati inarmati-va cu imbracaminte groasa. Inevitabil comparam ce am vazut in cele doua pesteri cu Postonja 🙂 (vezi impresii aici).
De aici, suntem relativ aproape de Lazesti, un loc de unde s-a smuls gena de mot din familie si pe care am tinut sa il cunoasca si copiii. Situat tipic satelor din Apuseni sus de tot, ne intampina cu niste peisaje incredibile si o atmosfera in care aveai impresia ca timpul sta in loc.
Vizitam casa natala a bunicilor si ne jucam prin iarba si cu animalele din jur.
Drumul de intoarcere il alegem prin Marisel, tocmai pentru a traversa Apusenii si a ne bucura de alte peisaje de vis. Asta in ciuda ploiii ce ne-a sacait o portiune de drum…..
Pestera Ursilor si Scarisoara reprezinta doua oportunitati de a ne admira din noua tara si de a intelege modul de viata al motilor si indeletnicirile lor. Dar si locuri unde timpul parca se opreste in loc…..
Leave a Reply